Combinația dintre inteligența artificială și datele provenite din sistemele de supraveghere video este pe cale să transforme modul în care gestionăm traficul și mobilitatea urbană în anii ce urmează. De la modificari extrem de personalizate și comunicare de tip vehicle-to-everything (V2X), până la o planificare și o evaluare mai eficientă a infrastructurii, aceste sisteme pun bazele unui progres cu adevărat important — cu impact real, concret și chiar salvator de vieți.
Tehnologia de supraveghere ca platformă pentru inovație
Asistăm la o schimbare fundamentală în modul în care percepem și utilizăm tehnologia de supraveghere video. Dacă în trecut progresele în rezoluție, performanță în condiții de luminozitate scăzută sau număr crescut de cadre pe secundă aveau ca scop îmbunătățirea experienței utilizatorului, astăzi calitatea, cantitatea și diversitatea datelor captate de aceste sisteme permit mult mai mult decât simpla monitorizare.
Putem atinge obiective complet noi și din ce în ce mai complexe — fie că este vorba despre reacții și intervenții în timp real, despre anticiparea, prevenirea și modificarea rezultatelor, sau despre fundamentarea deciziilor de planificare pe baza unor date variate și actualizate. Avem, astfel, mai multe instrumente pentru a evalua, măsura sau chiar redefini succesul — aspect extrem de valoros într-un domeniu precum transportul, care a fost mult timp limitat de lipsa datelor relevante.
Autoritățile de transport și urbaniștii se confruntă cu o listă interminabilă de provocări: creșterea numărului de șoferi, aglomerația, degradarea infrastructurii rutiere, obiectivele de reducere a emisiilor, siguranța publică și sănătatea populației, dar și schimbările climatice tot mai accentuate. În acest context, prioritizarea și justificarea investițiilor devin din ce în ce mai dificile, mai ales în condițiile reducerii bugetelor alocate.
Datorită capacității inteligenței artificiale de a procesa, analiza și identifica tipare în volume uriașe de date, autoritățile de transport vor avea în curând acces la informații mult mai valoroase pentru fundamentarea deciziilor — iar o mare parte din aceste date vor proveni din tehnologia de supraveghere. Aceste sisteme devin, din ce în ce mai mult, adevărate platforme de date, pe baza cărora se dezvoltă noi aplicații menite să modeleze mobilitatea de mâine. Iar vestea bună este că deja există milioane de camere care monitorizează drumurile și orașele noastre, generând date ce așteaptă doar să fie valorificate.
Iată doar câteva exemple din nenumăratele moduri în care sistemele de supraveghere bazate pe AI ar putea transforma transportul în anii următori:
Planificare personalizată a rutelor
Planificarea traseelor este mult mai complexă decât pare la prima vedere. Deși există deja soluții care țin cont de trafic și oferă rute alternative, acestea se bazează, în general, pe o abordare universală. În prezent, nu se ține cont aproape deloc de tipul vehiculului sau de obiective mai ample, de natură contextuală.
Sistemele de supraveghere oferă deja date în timp real despre vehicule (prin recunoașterea numerelor de înmatriculare sau alte caracteristici vizuale) și, în curând, vor putea furniza informații detaliate despre starea actuală a drumurilor. Astfel, aceste sisteme devin resurse ideale pentru planificarea rutelor personalizate.
Vremea, de exemplu, influențează semnificativ performanța vehiculelor. Viteza și direcția vântului afectează consumul de combustibil — un aspect critic pentru vehiculele de mare tonaj, deja ineficiente din punct de vedere aerodinamic. În cazul vehiculelor electrice, timpii lungi de încărcare amplifică impactul oricărei scăderi de autonomie.
Totodată, drumurile înghețate sau parțial inundate pot fi traversate de SUV-uri sau 4x4-uri, dar nu și de motociclete sau autoturisme mici. Trotinetele electrice sunt deosebit de sensibile la denivelări, gropi, pietriș sau șine de tramvai. Vizibilitatea scăzută, cauzată de ceață, întuneric sau condiții meteo severe, este un alt factor care ar putea fi integrat în planificare.
Observațiile în timp real pot oferi și sprijin direct șoferilor, îmbunătățind siguranța și conștientizarea în trafic. Sistemele de supraveghere pot detecta vehicule care pierd aderența și pot sugera reducerea vitezei sau pot observa detalii precum poziționarea pe drum sau utilizarea incorectă a luminilor de ceață.
Asistență în trafic și parcare
Gestionarea eficientă a benzilor de circulație și a vitezei poate face diferența între un trafic fluid și blocaje care se întind pe kilometri întregi. Un sistem care monitorizează în timp real utilizarea benzilor și recomandă șoferilor banda optimă și viteza adecvată — fie prin sistemele de infotainment din vehicul, fie prin panouri de semnalizare stradală — ar putea avea un impact transformator.
Aceleași sisteme pot fi integrate și cu semafoarele și infrastructura de semnalizare rutieră, astfel încât timpii de funcționare să fie ajustați dinamic în funcție de fluxul de trafic, maximizând astfel eficiența. În plus, conformarea cu aceste recomandări ar putea fi încurajată prin stimulente, cum ar fi reduceri de taxe rutiere sau polițe de asigurare mai accesibile — cu condiția existenței unui sistem de monitorizare fiabil, bazat pe camere de supraveghere.
Însă toate aceste vehicule au, la final, un punct comun: nevoia de parcare.
Parcarea reprezintă o problemă constantă pentru administrațiile locale, atât în orașe mari cât și în cele mai mici. Până la 30% dintre șoferii din zonele urbane aglomerate sunt, în orice moment, în căutarea unui loc de parcare. Iar această cifră nici măcar nu include pe cei care au renunțat și s-au îndreptat către alte destinații. Pe scurt, orice îmbunătățire în acest domeniu poate avea un impact semnificativ asupra reducerii aglomerației și a emisiilor.
Camerele de supraveghere pot identifica rapid spațiile disponibile, fie că este vorba despre o parcare organizată sau despre locuri libere pe marginea drumului. Combinate cu analiza traficului și cu progresele în conectivitatea de tip V2X (vehicul-către-orice), șoferii ar putea fi, în viitorul apropiat, direcționați automat către spații disponibile.
Eficiența acestui sistem devine și mai mare dacă ne gândim la vehicule autonome care comunică între ele în timp real pentru a indica cine și unde parchează.
În mod similar, aceste sisteme inteligente pot oferi recomandări și privind modul de utilizare al motorului în cazul vehiculelor hibride. Având acces la informații în timp real despre locația și disponibilitatea stațiilor de încărcare de la destinație, dar și despre nivelul de trafic și durata estimată a călătoriei, vehiculul ar putea fi instruit automat să comute între modul electric și cel pe combustie, în funcție de context.
Șoferilor li s-ar putea sugera și alternative mai eficiente — cum ar fi parcarea într-o zonă mai îndepărtată, urmată de utilizarea unui autobuz de transfer, a unei trotinete electrice sau a unei biciclete închiriate, pentru a ajunge la destinația finală.
Creșterea siguranței rutiere prin identificarea incidentelor evitate la limită
Obiectivul principal al oricărei autorități de transport este acela de a face drumurile cât mai sigure. Accidentele și incidentele sunt atent monitorizate și raportate, iar datele rezultate joacă un rol important în procesul decizional. Problema este că incidentele evitate la limită — așa-numitele near misses — nu sunt înregistrate. Chiar dacă toate indiciile sugerează că un accident a fost la un pas de a se produce, de cele mai multe ori se iau măsuri abia după ce ceva s-a întâmplat.
Aici intervine valoarea datelor din supraveghere. În zonele cu risc ridicat — treceri de pietoni, sensuri giratorii, intersecții — camerele și sistemele audio pot urmări comportamentul șoferilor în apropierea punctului critic: viteze excesive, frânări bruște, derapaje, claxoane sau semnalizări cu farurile.
Acest tip de monitorizare oferă două beneficii majore:
- Furnizează date concrete despre ce măsuri de prevenție ar trebui implementate — fie că vorbim despre iluminat public mai eficient, oglinzi pentru vizibilitate sporită sau denivelări pentru calmarea traficului.
- Creează un set complet de indicatori prin care se poate evalua eficiența măsurilor luate — un sprijin real în monitorizarea și îmbunătățirea siguranței rutiere.
Rezultatul? Drumuri mai sigure și mai puține accidente.
Redefinirea succesului în planificarea urbană
Odată cu acumularea continuă de date valoroase, autoritățile de transport și urbanism vor putea lua decizii mult mai bine fundamentate. De altfel, tot mai multe orașe investesc în digital twins — modele digitale ale infrastructurii reale — pentru a simula și testa eficiența unor modificări înainte de a fi implementate.
Sistemele de supraveghere s-au dovedit deja surse esențiale de date istorice și în timp real în acest proces. Proiectele-pilot și inițiativele locale pot crea bucle de feedback utile pentru învățare, optimizare și validare, înainte de investiții la scară largă.
Rezultatele acestor testări pot influența o gamă largă de factori: politici de siguranță publică, reguli specifice pentru vehicule sau zone, noi scheme fiscale, mecanisme de generare a veniturilor, sau sisteme de stimulare a șoferilor.
De asemenea, pot fi introduși noi indicatori de succes ușor de monitorizat: scăderea numărului de near misses, reducerea timpului de căutare a unui loc de parcare, menținerea unor viteze medii constante — toate contribuind la îmbunătățirea sănătății și siguranței publice, dincolo de granițele unui singur departament.
Un contributor esențial
Suntem abia la început în ceea ce privește potențialul real al acestor tehnologii. Dar un lucru e cert: datele generate de sistemele de supraveghere vor juca un rol esențial în dezvoltarea soluțiilor inteligente de trafic din viitor.
Totul indică faptul că autoritățile de transport și urbanism vor avea la dispoziție mai multe instrumente ca oricând pentru a lua decizii mai bune, mai sigure, mai sănătoase, sustenabile și informate. Aceste decizii vor putea fi explicate și justificate mai ușor în fața publicului și a factorilor de decizie.
Iar experiența generală — pentru șoferi, pietoni sau alți participanți la trafic — va fi semnificativ îmbunătățită.
